Mecanismul tourbillon este fara indoiala cea mai fascinanta inventie in domeniul orologeriei. Dovada care sustine aceasta afirmatie se afla atat in rezultatele caselor de licitatii cat si in tendintele pietei actuale. Cele mai bine vandute ceasuri din categoriile high-end si de lux sunt cele echipate cu mecanism tourbillon. Inventat in 1795 de catre Abraham-Louis Breguet si patentat la Paris in anul 1801, acest mecanism a fost creat pentru a elimina anumite probleme care limitau foarte mult acuratetea ceasurilor. Unul dintre principalele obstacole intalnite de catre maestrii ceasornicari este acela al preciziei diferite in functie de pozitia ceasului.

Orice ceas mecanic dotat cu un balansier este supus unei erori dictate de pozitie, daca e mentinut pe verticala, pentru ca centrul de gravitatie al spiralului este situat in afara axei sale de rotatie. Aceasta eroare poate fi corectata prin intemediul tourbillonului, cusca mobila care contine piesele regulatoare (roata balansier, arcul spiral, roata anker si furca anker), si care se roteste o data pe minut in jurul axei sale. Multumita acestui mecanism rotativ, centrul de gravitatie al spiralului se invarte si el o data pe minut in jurul axei balansierului, compensand astfel automatic eroarea de pozitie.

Exista diferite tipuri de mecanisme tourbillon, unele cu o rotatie la un minut, la 4 minute, la 6, etc. Potter a construit unul cu o rotatie la 5 secunde. Indiferent de timpul de rotatie, mecanismul tourbillon este parte integranta a trenului motor. Prin contrast, in mecanismul Karussel, un sistem analog inventat de Bonniksen, la 99 de ani dupa inventia lui Breguet, placa rotativa (echivalentul sasiului tourbillonului) nu este parte integranta a trenului motor, ci este actionata de un angrenaj de roti. Prin urmare nu transmite nici o forta catre nici o alta roata. In termeni practici, sistemul tourbillon functioneaza doar daca exista contact cu roata intermediara, iar sistemul Karussel continua sa functioneze chiar daca nu exista trasmisie catre placa rotativa.

O multitudine de sasiuri de forme diferite au fost create de maestri ceasornicari pentru tourbillon; unele au doua sau trei brate drepte sau echidistante, altele au forme care sunt mai putin geometrice, dar mult mai elaborate, insa sunt intotdeauna pozitionate asa incat sa balanseze, prin pozitia lor, greutatea sasiului. Unele dintre sasiuri au balansierele excentrice( poza stanga). Intradevar, spre deosebire de un ceas normal, pozitia sasiului nu este un factor determinant in ceea ce priveste precizia, in tourbillon fiind vital insa ca balanta dintre cusca mobila si sasiu sa fie absolut perfecta. O eroare de inertie poate transforma o opera de arta orologera intr-un simplu gadget. Multi maestrii ceasornicari si-au adus contributia la evolutia acestui mecanism ingenios, si intr-adevar putem spune ca a devenit un fel de "idee fixa".

Precizia a obsedat si fascinat generatii de ingineri si oameni de stiinta, care au dus arta preciziei spre culmi mult mai inalte, simplificand, studiind si adoptand deseori cele mai neobisnuite formule si/sau materiale, pentru a castiga macar o zecime de secunda pe zi, lucru ce a parut deseori un obstacol insurmontabil. Imaginati-va: un ceas cu o rata de eroare de 1 secunda pe zi are o eroare relativa mai mica de 0,0000116!
George Daniels, un geniu contemporan in domeniu, proiecteaza si executa propriul esapament - CoAxial, actualmente folosit in ceasurile Omega. Nu se opreste aici, manufactureaza tourbillon de 1minut cu CoAxial, si o varianta de 4 minute cu acelasi regulator. Un alt mecanism de exceptie este tourbillon esapament cu detenta, in cusca de doua brate- toate capodopere tehnice ce nu se regasesc la nici o manufactura de ceasuri.
Iata cateva mecanisme tourbillon de exceptie, despre care merita vorbit:

1 Acum patru ani, Fracois - Paul Journe a lansat Tourbillon Souverain, singurul ceas de mana tourbillon cu un mecanism de forta constanta. Un mecanism "invenit et fecit" de Journe, a facut posibile performante de ceasornicarie unice pentru acest tourbillon, care este cel mai precis de pe piata, in acest moment. Noua generatie de tourbillon este Tourbillon Souverain - a remontoir d'egalite avec seconde morte. Termenul frantuzesc de seconde morte - secunda moarta, deriva din faptul ca aratatorul ramane nemiscat ("mort") cat timp secunda nu a trecut, ceea ce inseamna ca aratatorul indica astfel secunda abia dupa ce aceasta a trecut. Aceasta secunda moarta a ceasului da senzatia ca timpul se opreste. Mecanismul misca aratatoarele secundare de la o secunda la alta cu o pauza de 9/10 dintr-o secunda; aratatorul miscandu-se cu gratie si precizie , asa incat creeaza iluzia ca timpul s-a oprit.
In cuvintele lui Osvaldo Patrizzi: "Reuseste sa tina pe loc timpul pentru un moment, apoi timpul reuseste sa evadeze, grabindu-se spre momentul urmator, apoi inceraca din nou sa opreasca cadenta suparatoare , si aproape reuseste, apoi evadeaza din nou si tot asa, minut dupa minut, ora dupa ora, pentru totdeauna. Aceasta actiune "stop si start" imi pare plina de mesaje filozofice ascunse".

2 Unul din cele mai frumoase mecanisme realizate vreodata, desi conceput in 1867, Tourbillonul cu Trei Punti de Aur de la Girard Perregaux a castigat atat de multe premii si distinctii incat intr-un final nu i-a mai fost permisa intrarea in competitii de gen. In varianta initiala de buzunar,mecanismul tourbillon cu cele trei punti era localizat in partea din spate a ceasului. La versiunea de mana, Girard Perregaux a inversat mecanismul. Acest lucru a dus la un aranjament neconventional al limbilor cu limba orara deasupra celei minutare.

3 La modelul 5002, Sky Moon Tourbillon produs de casa Patek Philippe, cusca tourbillon, balansierul si roata secundara sunt montate pe acelasi ax. Chiar daca e extrem de dificil de realizat, aceasta configuratie permite o mai buna exploatare a principiului tourbillonului. Tourbillon-ul 5002 este cu adevarat uimitor: realizat din inox, minusculul mecanism contine nu mai putin de 69 componente distincte ale caror greutate totala nu depaseste 0,3 grame. Aceasta performanta ne perminte sa ne imaginam dimensiunile extrem de reduse precum si delicatetea extraordinara a fiecarei componente. In plus, acest ceas reuneste o combinatie exceptionala de complicatii in volumul restrictiv al unui ceas de mana: calendar perpetuu cu indicator de data retrograda, repetitie la minut, tourbillon, indicator de ora siderala si reprezentarea boltii ceresti cu miscarea stelelor, miscare unghiulara a lunii si fazele lunii. SkyMoon Tourbillon este considerat cea mai complicata piesa de orologerie de la Patek Philippe si din cauza acestei complexitati extreme nu se pot manufactura mai mult de doua ceasuri pe an.

4 In anul 2004, inginerii de la Franck Muller au proiectat un tourbillon pe trei axe aranjate in felul urmator: balansierul si esapanentul sunt in cusca A, cusca A se roteste in cusca B pe o alta axa iar cusca B este montata in cusca C, ce se invarte dupa o axa fixa in raport cu ceasul. Cele trei axe de rotatie ale custilor sunt perpendiculare intre ele si se rotesc cu viteze diferite. Acest sistem de custi face ceasul total independent fata de gravitatia pamantului, acuratetea este considerabil imbunatatita. In afara de pura ingeniozitate a inventiei, cunoscatorii vor aprecia maiestria care a facut posibila asamblarea atator obiecte intr-un spatiu atat de mic.

Aceste date si cifre impun respectul pentru acei oameni care incearca sa creeze un mecanism perfect, in concordanta deplina cu legile naturii, ale fizicii, ale chimiei si care iau in considerare si conditiile impuse de metalurgie, practicabilitate si estetica. Atunci cand privim dincolo de tehnologia care sta la baza acestei minunate inventii, care este tourbilonul, descoperim un maestru ceasornicar, un artist ale carui abilitati si simt estetic sunt capabile sa reduca erorile marginale pe care nici cele mai sofisticate masini nu sunt in stare sa le elimine.

Astfel poate fi explicata puterea unui tourbillon de a fascina. Acest mecanism minuscul, complex , care se invarte fara incetare sta drept gaj ca manufacturarea unei opere de arta orologera va fi mereu apreciata, chiar si intr-o lume electronica.

Deoarece acesti doi termeni se confunda de obicei vom incerca o explicare si a confuziei si a celor doi termeni in parte.

Pentru a explica confuzia, trebuie sa ne intoarcem in timp la inceputurile masurarii intervalelor de timp (actiune indeobste asimilata termenului cronometrare). Initial aceste intervale se masurau cu niste ceasuri foarte exacte, dar care nu erau prevazute cu functia de cronograf, ci cu diverse complicatii atasate mecanismului unui ceas normal, care permiteau aceste masuratori. Initial se puteau masura intervale de pana la 60 secunde. Acestea au fost denumite cronometre.

Pe masura ce orologeria s-a dezvoltat, au aparut mecanisme dedicate numai masuratorilor intervalelor de timp (cronografele simple), fara functie de indicare a timpului real. Apoi au aparut cronografele propriu-zise.
Cei doi termeni definesc astazi doua lucruri diferite. Cronometrul este un ceas care a fost supus si a trecut testele COSC (Contrôle Officiel Suisse des Chronometres), iar in acceptiunea clasica a cuvantului este un instrument foarte exact de masurare a timpului. Cronograful este un ceas cu un mecanism complicat care permite masurarea intervalelor de timp, in paralel cu indicarea timpului real.
Practic, cronometru este un statut, iar cronograf este o complicatie.

Trebuie sa subliniem si faptul ca certificarea drept “cronometru” este privita de catre unii cu scepticism si considerata o unealta de marketing. Va lasam pe dumneaoastra sa reflectati asupra acestui subiect.

Scopul si functionarea supapei de heliu sunt puncte comune de confuzie. Supapa de heliu nu are nimic de a face cu inotul sau scufundarile obisnuite. Nu are legatura nici cu etansarea pana la limita afisata pe ceas. Si asta pentru ca heliu NU intra in ceas, in apa, oricare ar fi adancimea la care acesta este tinut.

Acest dispozitiv se intrebuinteaza cu regularitate doar in proiecte de milioane de euro de explorare a adancurilor sau intretinerea cablurilor transoceanice. Scufundarile obisnuite se fac pana la maxim 40 metri. La 80 metri aerul devine toxic datorita schimbarilor cauzate de presiunea foarte mare. Cei ce fac cercetari la foarte mare adancime folosesc clopote de scufundare, costume speciale si diverse alte tipuri de instumente specifice scufundarilor de mare adancime. Intr-un asemenea mediu se elibereaza heliu pentru a contracara toxicitatea aerului.

Aceasta valva este folositoare doar celor ce poarta ceasul intr-o atmosfera saturata de heliu. Deoarece atomul de heliu este cel mai mic atom, acesta va putea penetra sistemele de etanseizare ale ceasului sub presiunea puternica a aerului (nu in apa). Daca ceasul este mentinut in acelasi mediu saturat cu heliu pentru o perioada indelungata, se creeaza presiune in interior, pana la egalizarea cu presiunea exercitata in acea atmosfera. Problema intervine doar la depresurizare, deoarece heliul nu poate iesi la fel de repede din ceas. Excesul de presiune din ceas poate cauza explozia acestuia, din acest motiv fiind necesara utilizarea unei supape care sa egalizaze rapid presiunea. Cu doar aceasta exceptie, supapa de heliu nu tebuie intrebuintata niciodata, deoarece poate afecta etanseitatea ceasului. Aceasta caracterisitica tehnica este atat de speciala incat exista mai mult ca o curozitate in ceasurile obisnuite, conferind ceasului un look aparte.

In Statele Unite s-a incetat folosirea termenului “Waterproof” inca de la sfarsitul anilor 60. Aceasta modificare a fost ceruta de cateva organizatii guvernamentale, inclusiv Federal Trade Commission, care a investigat acuratetea unei astfel de etichetari, dar si a publicitatii din jurul acestui termen.

S-a considerat ca termenul “Waterproof” reprezenta gresit produse ca avand o capacitate mai ridicata de a preveni intrarea apei in conditii normale de utilizare, decat puteau acestea in realitate. Prevenirea intrarii apei in ceas nu a fost niciodata absoluta, in situatii normale si la adancimile specificate. Garniturile care mentin etaniseizarea nu sunt absolut impenetrabile, iar eficienta lor poate fi compromisa sau redusa in timp, dar si expunerii la chimicale.

Termenul “Water Resistant” este folosit acum pentru a descrie ceasurile care au aceasta caracteristica, urmat de valoarea in metri sau in bari/atmosfere, la care ceasul este verificat. Testarea se face la 99% din ceasuri cu suprapresiune de aer, timp de 1 minut.
Nu exista diferenta tehnica intre cei doi termeni, metodele utilizate pentru a ajunge la un asemenea rezultat sunt exact la fel. Singura diferenta este ca acest termen a fost considerat mai corespunzator la acel moment.